Pasii ma conduc spre el..

Noaptea a trecut greu.Clipe ce treceau ca ore..Cine e el si de ce pentru prima oara dupa atata timp a miscat ceva in mine?E doar un strain pe care l-am cunoscut din intamplare.Poate daca nu l-as fi intalnit in noaptea asta,poate daca nu m-ar fi pivit asa..Poate daca il cunosteam in alte circumstante, in alta zi, ar fi ramas atat..doar un strain ce nu prezinta pentru mine nicio importanta.De ce destinul imi joaca iar feste si de ce dupa atata timp in care mi-am inchis sufletul in fata iubirii o sigura privire rascoleste totul pe dinauntrul meu?Ce prostie..o sa treaca o zi,doua,trei si am sa uit de aceasta noapte si de acei doi ochi mari si negri.Nu reusesc sa adorm bine ca soarele iar rasare..Munca..de asta am vevoie acum.Ma imbrac automat si plec grabita  nu inainte de a-i spune Mishei sa fie cuminte cat timp o sa fiu plecata.La spital nimic nu e schimbat.Aglomeratie,aceiasi doctori grabiti care intra si ies din saloane pentru vizita de dimineata.

 -Hey Ana!S-a intamplat ceva?Pari pierduta..

 -Sunt bine,Victor!Ceva nou azi?

-Doar un pacient cu o pareza..Poti trece mai tarziu pe la el.

-Sigur!Domnul Vidan cum se mai simte?

-E la fel.Iar a refuzat sa i se faca masajul de dimineata.Spune ca oricum nu o sa-l mai ajute cu nimic,ca viata nu mai e la fel de cand sotia sa l-a parasit,ca oricum viata fara ea va fi un etern chin,chiar daca va reusi sa mearga din nou.

-Imi pare atat de rau ca exista astfel de oameni..Cum oare a putut sa-l paraseasca cand avea mai mare nevoie de ea?

-Si mie.Dar stii bine ca astfel de cazuri intalnim tot mai des.Dar spune-mi…S-a schimbat ceva in viata ta de saptamana trecuta?

-Nimic.Cred..

-Crezi?

-Trebuie sa plec!Am multa treaba azi.

-Ok.Mai vorbim,Ana.

Ziua a trecut repede. Daca nu l-as fi intalnit pe Victor azi probabil as fi uitat complet de intamplarea de noaptea trecuta.Merg pe strazi fara o tinta clara si pana sa realizez ce fac,ma trezesc in fata scarii lui..