Inima mea nu e o camera de hotel pe care sa o inchiriezi pentru un timp si apoi sa pleci,stiind ca undeva te asteapta o locuinta permanenta.Si de ar fi o camera de inchiriat,tu ai fi singurul chirias pe placul ei,ar pastra cu ea amintirea clipelor petrecute acolo,cearceaful ti-ar pastra mirosul,perna moale te-ar astepta sa iti rezemi tamplele fierbinti,mocheta ar pastra urmele pasilor tai pierduti.Ar astepta mereu sa te intorci iar cand cineva ar veni sa-ti ocupe locul,n-ar avea de ales si i-ar accepta pentru un timp prezenta traind mereu cu teama ca ai sa te superi si n-ai sa mai vii.Draga inima,ai fost mereu o camera mica,plina de prezenta lui,o locuinta provizorie in care el mai vine uneori.Traiesti mereu cu teama ca va veni ziua cand el se va plictisi si va vrea sa schimbe decorul.
